Portret

Urca cu pasi sovaielnici in tramvai.
Inalt (cred ca are cam 1.80),imbracat exotic - esarfa viu colorata de matase, trecuta ca o basma peste cap,un palton lung si uzat,o fusta lunga peste pantalonii de trening cu dungulita rosie.In picioare,o pereche de pantofi cazuti parca dintr-un roman de Dickens.
In mana tine o cutie alb/orange pe c are scrie ,,O viata minunata'' (!!!!!!).Din ea scoate la rastimp o bucata rotunda de turta dulce,din care musca lent,cu cei cativa dinti ramasi,innegriti de carii.
Nasul mare ii freamata atunci cand vorbeste - cu toti si in acelasi timp cu nimeni......Vorbeste de foame,de batai,de durere...
Oamenii il privesc cu sentimente amestecate,unii cu mila,majoritatea cu nepasare.Un mos amabil,il ajuta sa-si desfaca bucata de turta dulce din ambalaj,pe care personajul incearca sa o ofere unei fetite imbracate in roz,cu codite,ce se intoarce de la scoala.
Tramvaiul se goleste,suntem la Victoriei si toti pleaca grabiti.Numai el ramane pe scaun,fara raspunsul la intrebarile sale : ,,Mi-e foame?" De ce mi-e rau?''
Cui ii pasa? E inca un chip pe care il vom uita imediat....
Viata chiar e o tarfa....